{"id":2920,"date":"2019-08-12T01:17:54","date_gmt":"2019-08-12T01:17:54","guid":{"rendered":"http:\/\/adventistoltenia.ro\/site\/sugestii-de-lectura-crestinismul-si-cultura-clasica\/"},"modified":"2019-08-12T01:17:54","modified_gmt":"2019-08-12T01:17:54","slug":"sugestii-de-lectura-crestinismul-si-cultura-clasica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/adventistoltenia.ro\/site\/sugestii-de-lectura-crestinismul-si-cultura-clasica\/","title":{"rendered":"Sugestii de lectur\u0103 \u2013 Cre\u0219tinismul \u0219i cultura clasic\u0103"},"content":{"rendered":"
\n

Cultura este fascinant\u0103 \u0219i nu poate exista adev\u0103rat\u0103 cultur\u0103 dac\u0103 nu se bazeaz\u0103 pe cea clasic\u0103. Cre\u0219tinismul este nu doar o religie mondial\u0103 ci ar trebui s\u0103 fie \u0219i un mod de via\u021b\u0103. Uneori te \u00eentrebi ce au acestea dou\u0103 \u00een comun\u2026<\/p>\n

CRE\u0218TINISMUL \u0218I CULTURA CLASIC\u0102, de Jaroslav Pelikan, Editura Doxologia, Ia\u0219i, 2018\u2026<\/p>\n

Jaroslav Pelikan(1923 \u2013 2006) este un teolog luteran convertit la ortodoxie \u00een 1997. A fost editor la Encyclopaedia Britannica<\/em>, membru de onoare al Funda\u021biei Carnegie pentru Perfec\u021bionarea \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului,<\/em> pre\u0219edinte al Academiei Americane de Arte \u0219i \u0218tiin\u021be<\/em>. \u00cen 2002 i s-a decernat Premiul John W. Kluge pentru \u00eentreaga activitate \u00een slujba \u0218tiin\u021belor Umaniste<\/em>, acordat de Biblioteca Congresului SUA<\/em>. A fost profesor de istorie la Universitatea Yale. A primit diplome de onoare din partea a 42 de universit\u0103\u021bi din \u00eentreaga lume, pentru meritul de a fi \u201eluminat multe aspecte ale vie\u021bii politice \u0219i religioase prin studiul artelor vizuale, al muzicii, al literaturii, al interpret\u0103rilor textului \u0219i rolului universit\u0103\u021bii\u201d.<\/p>\n

A fost una dintre rarele autorit\u0103\u021bi care au acoperit \u00eentregul spectru al istoriei cre\u0219tine, de la Noul Testament la Reform\u0103, de la filosofia medieval\u0103 la Kierkegaard.A publicat o mul\u021bime de c\u0103r\u021bi dintre care pomenim: From Luther to Kierkegaard<\/em>(1950); Developing of Christian Doctrine<\/em>(1969); The Vindication of Tradition<\/em>( 1984); Jesus Through the Centuries<\/em>(1985); Imago Dei<\/em>(1990);\u00a0 Christianity and Classical Culture<\/em>( 1993); Faust the Theologian<\/em>(1995); Mary Though the Centuries<\/em>(1996); The Reformation of the Bible\/ The Bible of the Reformation<\/em>(1996). \u00cen rom\u00e2ne\u0219te au ap\u0103rut la Editura Polirom Tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103. O istorie a dezvolt\u0103rii doctrinei(vol. I-V)<\/em>, 2004-2008 \u0219i Credo \u2013 ghid istoric \u0219i teologic al crezurilor \u0219i m\u0103rturisirilor de credin\u021b\u0103 \u00een tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103.<\/em> Jaroslav Pelikan este o somitate \u00een domeniul istoriei bisericii cre\u0219tine \u0219i, mai ales, a istoriei crezurilor cre\u0219tine.<\/p>\n

Autorul \u00ee\u0219i \u00eencepe aceast\u0103 lucrare not\u00e2nd: \u201eUna dintre cele mai remarcabile convergen\u021be lingvistice din \u00eentreaga istorie a con\u0219tiin\u021bei \u0219i spiritului uman r\u0103m\u00e2ne aceea c\u0103 Noul Testament s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 fie scrie \u00een greac\u0103 \u2013 nu \u00een ebraica lui Moise \u0219i a profe\u021bilor, nici \u00een aramaica lui Iisus \u0219i a ucenicilor S\u0103i, nici chiar \u00een latina Imperiului Roman, ci \u00een greaca lui Socrate \u0219i a lui Platon sau, \u00een orice caz, \u00eentr-o copie a ei de o fidelitate rezonabil\u0103, oric\u00e2t era aceasta de deghizat\u0103, ba chiar desfigurat\u0103 de dialectul koine<\/em> de secole de utilizare elenistic\u0103 scurse \u00eentre timp. Ca o consecin\u021b\u0103 a acestei convergen\u021be, fiecare \u00eencercare de a traduce Noul Testament \u00een oricare dintre cel aproape dou\u0103 mii de limbi \u2013 inclusiv \u00eentr-o limb\u0103 semitic\u0103 precum siriaca, \u00een ciuda tuturor asem\u0103n\u0103rilor sale cu ebraica \u0219i aramaica \u2013 a trebuit, atunci c\u00e2nd s-a confruntat cu un termen sau altul, s\u0103 \u021bin\u0103 seama \u00een primul r\u00e2nd de parcursul s\u0103u anterior \u00een cadrul istoriei limbii grece\u0219ti; iar aceasta era o problem\u0103 de teologie natural\u0103 nu mai pu\u021bin dec\u00e2t de filologie.\u201d(p.21)<\/p>\n

Eruditul Jaroslav Pelikan se ocup\u0103 \u00eendelung de pozi\u021bia pe care Capadocienii (Grigore din Nazianz, Vasile al Cezareii, Grigore al Nyssei, \u0219i al \u201ecelui de-al patrulea Capadocian\u201d, Macrina, sora ultimilor doi) o aveau privitor la influen\u021ba culturii clasice (asta \u00eensemn\u00e2nd cea greceasc\u0103) asupra Noului Testament \u0219i a cre\u0219tinismului \u00een general. Spune autorul: \u201e\u00centr-adev\u0103r, Grigore al Nyssei elabora, de fapt, temelia pentru o teologie natural\u0103 atunci c\u00e2nd ap\u0103ra Ortodoxia cre\u0219tin\u0103 \u00eempotriva ereziilor prin invocarea a trei autorit\u0103\u021bi, a c\u0103ror for\u021b\u0103 relativ\u0103 el nu a precizat-o aici, de\u0219i a f\u0103cut-o \u00eentruc\u00e2tva mai clar\u0103 \u00een alt\u0103 parte: g\u00e2nditorii greci pe care el \u00eei identific\u0103 ca fiind \u201ecei care au filosofat \u00een afara credin\u021bei\u201d; \u201escrierile inspirate ale Vechiului \u0219i Noului Testament; \u0219i ceea ce el nume\u0219te \u201e\u00een\u021belegerea comun\u0103 a oamenilor\u201d. \u00cen alt loc, de asemenea, el vorbe\u0219te despre\u00a0 \u201eo filozofie moral\u0103 \u0219i natural\u0103\u201d \u00een care fiecare dintre aceste trei autorit\u0103\u021bi avea o anumit\u0103 pondere.\u201d(p.49).<\/p>\n

Cartea este \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103\u00a0 \u00een dou\u0103 sec\u021biuni:<\/p>\n