{"id":2921,"date":"2019-08-19T01:07:07","date_gmt":"2019-08-19T01:07:07","guid":{"rendered":"http:\/\/adventistoltenia.ro\/site\/sugestii-de-lectura-metamorfozele-cetatii-eseu-despre-dinamica-occidentului\/"},"modified":"2019-08-19T01:07:07","modified_gmt":"2019-08-19T01:07:07","slug":"sugestii-de-lectura-metamorfozele-cetatii-eseu-despre-dinamica-occidentului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/adventistoltenia.ro\/site\/sugestii-de-lectura-metamorfozele-cetatii-eseu-despre-dinamica-occidentului\/","title":{"rendered":"Sugestii de lectur\u0103 \u2013 Metamorfozele cet\u0103\u021bii \u2013 eseu despre dinamica Occidentului"},"content":{"rendered":"
\n

Vr\u00e2nd- nevr\u00e2nd facem parte din Occident, de\u0219i suntem a\u0219eza\u021bi cam la o margine a lui, a\u0219adar ne cam intereseaz\u0103 s\u0103 \u0219tim devenirea Occidentului \u0219i, mai ales, devenirea religiei Occidentului, adic\u0103 a cre\u0219tinismului\u2026<\/p>\n

METAMORFOZELE CET\u0102\u021aII \u2013 ESEU DESPRE DINAMICA OCCIDENTULUI, de Pierre Manent, Editura Humanitas, Colec\u021bia Eseu<\/em>, 2012\u2026<\/p>\n

Pierre Manent (n\u0103scut la Toulouse,Fran\u021ba \u00een 6 mai 1949) este un om de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i universitar francez profilat pe filozofie politic\u0103. Pred\u0103 aceast\u0103 disciplin\u0103 la Ecole des Hautes Etudes et Sciences Sociales<\/em>, la Centre de recherches politiques Raymond Aron<\/em>. \u00cen fiecare toamn\u0103 este visiting profesor<\/em> la Boston College la Departamentul de \u0218tiin\u021be Politice<\/em>.Dup\u0103 absolvirea Ecole Normale Superieure<\/em> a devenit asistentul lui Raymond Aron<\/em> la College de France<\/em>. A fost, de asemenea, unul dintre fondatorii trimestrialului Commentaire<\/em> \u0219i a r\u0103mas un colaborator constant al acestei publica\u021bii.<\/p>\n

Pierre Manent este o figur\u0103 cheie a filosofiei politice franceze contemporane \u0219i opera lui a ajutat la redescoperirea tradi\u021biei liberale franceze. Manent este un eurosceptic \u0219i un liberal clasic \u0219i a fost numit de The Weekly Standard<\/em>: \u201e cel mai profund dintre filosofii eurosceptici\u201d.<\/p>\n

Opera sa cuprinde o mul\u021bime de titluri dintre care amintim: Tocqueville et la nature de la democratie<\/em>(1982); Les Liberaux<\/em>(1986); Histoire intellectuele du liberalism: dix le<\/em>cons(1987)(ap\u0103rut\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te la Humanitas(1992,2003) ca: Istoria intelectual\u0103 a liberalismului<\/em>); La Cite de l\u2019homme<\/em>(1994) (ap\u0103rut\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te la Humanitas(1998) ca: Cetatea omului<\/em>); Naissances de la politique moderne: Machiavelli, Hobbens, Rousseau(<\/em>2000); Cours familier de philosophie politique<\/em>(2001)( ap\u0103rut\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te la Humanitas(2003) ca: O filozofie politic\u0103 pentru cet\u0103\u021bean<\/em>); La Democratie de notre temps<\/em>(2002); L\u2019Amour et l\u2019amitie d\u2019Alain Bloom<\/em>(2003); Une education sans autorite ni sanction? <\/em>(2004); La raison des nations<\/em>(2006)(ap\u0103rut\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te(2007)ca: Ra\u021biunea na\u021biunilor: reflec\u021bii asupra democra\u021biei \u00een Europa<\/em>); Ce que peut la literature<\/em>(2006); Enquete sur la democratie: Etudes de philosophie politique<\/em>(2007);Les Metamorphoses de la cite: essai sur la dynamique de l<\/em>\u2019Occident<\/em>(2010); Le regard politique<\/em>(2010).<\/p>\n

\u00cen Introducere<\/em>, Pierre Manent arunc\u0103 din primele cuvinte o serie de afirma\u021bii tran\u0219ante despre modernitate: \u201eSuntem moderni de mai multe secole. Suntem astfel \u0219i a\u0219a vrem s\u0103 fim. Aceast\u0103 voin\u021b\u0103 orienteaz\u0103 \u00eentreaga via\u021b\u0103 a societ\u0103\u021bilor noastre occidentale. Adesea e criticat un aspect sau altul al moderniz\u0103rii: unii chiar critic\u0103 \u201emodernitatea\u201d ca atare, dar toate eforturile \u201econservatoire\u201d n-au reu\u0219it dec\u00e2t cel mult s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 mi\u0219carea, \u00een vreme ce ac\u021biunile propriu-zis \u201ereac\u021bionare\u201d s-au soldat \u00een general cu o accelerate a mi\u0219c\u0103rii. A\u0219adar, vrem s\u0103 fim moderni. Ne poruncim nou\u0103 \u00een\u0219ine s\u0103 fim moderni. Dar dac\u0103 aceast\u0103 voin\u021b\u0103 ac\u021bioneaz\u0103 de secole, dac\u0103 aceast\u0103 porunc\u0103 e dat\u0103 \u0219i este \u00een vigoare de veacuri \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eenc\u0103 n-am reu\u0219it s\u0103 fim cu adev\u0103rat moderni, c\u0103 , de fapt, cap\u0103tul drumului, pe care am crezut c\u0103-l vedem concretiz\u00e2ndu-se de mai multe ori, s-a dovedit \u00een\u0219el\u0103tor, un soi de miraj; c\u0103 1789, 1917, 1968, 1989 nu sunt dec\u00e2t etapele am\u0103gitoare ale unui drum care nu \u0219tim \u00eencotro duce. Evreii au avut noroc, n-au r\u0103t\u0103cit prin de\u0219ert dec\u00e2t patruzeci de ani.\u201d(p.7)<\/p>\n

Vorbind despre ceea ce \u00eei intereseaz\u0103 pe oamenii credin\u021bei, Pierre Manent spune: \u201eImperiul occidental renun\u021b\u0103 la libertatea cet\u0103\u021bii, dar promite unitatea \u0219i pacea. Promisiune pe care nu \u0219i-a \u021binut-o \u2013 sau nu \u0219i-a \u021binut-o total -, dar, ca \u00een cazul cet\u0103\u021bii, energiile politice \u0219i spiritual supravie\u021buiesc partial e\u0219ecului formei, iar ideea va marca Occidentul nu numai prin prestigiul durabil al Imperiului Roman, ci \u0219i sub o form\u0103 cu totul nou\u0103, specific\u0103 \u0219i ea Europei, \u0219i anume Biserica, Biserica Catolic\u0103, adic\u0103 universal\u0103, care-\u0219i propune s\u0103-i reuneasc\u0103 pe to\u021bi oamenii \u00eentr-o comunitate nou\u0103, mai delimitat\u0103 dec\u00e2t cea mai \u00eenchis\u0103 cetate, mai \u00eentins\u0103 dec\u00e2t cel mai vast imperiu. Dintre toate formele politice ale Occidentului, Biserica este cea mai plin\u0103 de f\u0103g\u0103duin\u021be, fiindc\u0103 propune, cum tocmai am spus, o comunitate care este deopotriv\u0103 cetate \u0219i imperiu, dar e \u0219i cea mai dezam\u0103gitoare, fiindc\u0103 nu reu\u0219e\u0219te niciodat\u0103, nici m\u0103car pe departe, s\u0103 fac\u0103 efectiv\u0103 aceast\u0103 asociere universal\u0103 a c\u0103rei dorin\u021b\u0103 a trezit-o.\u201d(p.11).<\/p>\n

Sau \u00een alt loc, despre acela\u0219 lucru: \u201eAst\u0103zi, \u00een Europa, intreprinderea civic\u0103 e astenic\u0103, \u0219i Cuv\u00e2ntul religios aproape inaudibil. Cei doi poli \u00eentre care se \u00eentindea de mult\u0103 vreme arcul occidental \u0219i-au pierdut vigoarea.\u201d(p.15).<\/p>\n

Despre situa\u021bia modernit\u0103\u021bii Occidentului, autorul spune: \u201eDin pricina conflictului \u0219i concuren\u021bei autorit\u0103\u021bilor, europenii sunt asalta\u021bi de cuvinte prestigioase \u0219i contradictorii \u2013 cuvintele Bibliei, cuvintele filosofilor greci, cuvintele oratorilor \u0219i istoricilor romani \u2013 \u0219i nu \u0219tiu pe care s\u0103 le re\u021bin\u0103, pe care s\u0103 le dea la o parte. Ei nu \u0219tiu, a\u0219adar, cum s\u0103 ac\u021bioneze, nu \u0219tiu s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentrebarea: ce-i de f\u0103cut? Cuvintele \u0219i ac\u021biunile sunt disjuncte sau prost legate \u00eentre ele. Momentul modern cristalizeaz\u0103 c\u00e2nd se declan\u0219eaz\u0103 efortul de a lega mai viguros \u0219i mai riguros cuv\u00e2ntul de ac\u021biune \u0219i ac\u021biunea de cuv\u00e2nt. E \u00eens\u0103\u021bi mi\u0219carea strategic\u0103 a Reformei. Autoritatea Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu era \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00eentre Sfintele Scripturi \u0219i Tradi\u021bia Bisericii, dar Scripturile \u00eensele nu erau accesibile dec\u00e2t prin intermediul Bisericii, \u00een primul r\u00e2nd \u00een limba acesteia, latina. Luther a vrut s\u0103 lege nemijlocit credin\u021ba cre\u0219tinului de Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu a\u0219a cum \u00eel g\u0103sim \u00een Scripturi, \u00eendep\u0103rt\u00e2nd cu hot\u0103r\u00e2re mijlocirea autoritativ\u0103 a Biserici \u0219i \u2013 \u00een acest scop \u2013 traduc\u00e2nd textul sacru \u00een limba vorbit\u0103 \u0219i \u00een\u021beleas\u0103 de credincio\u0219i. Sola Scriptura<\/em>, Doar Scriptura.\u201d(p.12).<\/p>\n

M\u0103 voi opri s\u0103 tot citez, l\u0103s\u00e2ndu-v\u0103 pl\u0103cerea de a descoperi singuri con\u021binutul g\u00e2ndurilor autorului.<\/p>\n

Lucrarea este \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een trei:<\/p>\n