{"id":3389,"date":"2020-04-10T01:09:46","date_gmt":"2020-04-10T01:09:46","guid":{"rendered":"http:\/\/adventistoltenia.ro\/site\/ce-a-facut-ellen-white-in-timpul-unei-pandemii\/"},"modified":"2020-04-10T01:09:46","modified_gmt":"2020-04-10T01:09:46","slug":"ce-a-facut-ellen-white-in-timpul-unei-pandemii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/adventistoltenia.ro\/site\/ce-a-facut-ellen-white-in-timpul-unei-pandemii\/","title":{"rendered":"Ce a f\u0103cut Ellen White \u00een timpul unei pandemii"},"content":{"rendered":"
\n

Exemplul poate fi o inspirație pentru noi în ceea ce privește reacțiile și acțiunile noastre pe timpul pandemiei de COVID-19<\/h3>\n

Pe data de 13 august 1894, Ellen White a trimis o scrisoare către Stephen Haskell, în care trata preocuparea ei profundă pentru persoanele care mureau din cauza virusului gripal. Iată ce a scris:
\n„În toată Țara Galilor de Sud (New South Wales) am fost cu toții testați și verificați pentru virusul gripal. Aproape fiecare familie din orașele mai mari sau mai mici, a fost afectată. Unii dintre ei sunt acum foarte, foarte bolnavi. Viața lor atârnă de un fir de ață. Ne rugăm pentru bolnavi și facem ce putem din punct de vedere financiar, după care așteptăm rezultatele…Săptămâna trecută, într-o singură zi au avut loc unsprezece înmormântări…Copiii nu par să sufere atât de mult ca adulții și vârstnicii. Am fost și eu sever afectată și nu am putut participa la întâlniri timp de patru săptămâni; dar nu am renunțat și nu am stat la pat nicio zi. Mi-am scris numărul de pagini aproape în fiecare zi, deși am tușit, am strănutat și am avut sângerări nazale. Fratele Colcord a fost răpus la pat. Aproape toată lumea din jur a fost afectată, dar îi mulțumesc Domnului că îmi revin și am speranță în El. Vom face tot ce vom putea în numele Domnului…Nu trebuie să privesc neputincioasă și să gem, ci să mă rog să-i văd pe frații și surorile mele aflați în suferință…Poporul lui Dumnezeu este încercat și poate că Dumnezeu m-a însărcinat să-i pot ajuta să treacă prin această încercare…și făcând acest lucru să ne putem prinde de Isus mai ferm ca niciodată”<\/em> (Scrisoarea 30, 13 august 1894).<\/p>\n

Este important să subliniem că, atunci când a scris scrisoarea, Ellen White avea deja 66 de ani și, ca atare, făcea parte din categoria persoanelor cu risc crescut. Încrederea ei în Dumnezeu și stilul ei de viață au ajutat-o să stea tare în acel moment de criză și să iasă învingătoare.<\/p>\n

Ceea ce a învățat în timpul acelei epidemii ne poate ajuta și pe noi acum în mijlocul acestei pandemii de coronavirus (COVID-19). Întrebarea pe care am auzit-o de multe ori este: și acum, ce putem face? Răspunsul la această întrebare ar trebui să ne determine să reacționăm într-un mod pozitiv, creativ, păstrând o atitudine potrivită față de criza actuală.<\/p>\n

Ce putem face?<\/h3>\n
    \n
  1. Ellen White nu s-a descurajat niciodată în fața bolii. Ea a continuat să lupte pentru familia și pentru frații pe care îi putea ajuta, în timp ce s-a prins puternic de promisiunile Domnului. De asemenea, trebuie să proclamăm încrederea în puterea ocrotitoare a lui Dumnezeu în mijlocul acestei crize prin care trecem. Trebuie să ne amintim că prezența lui Dumnezeu ne oferă curaj, așa cum după cum ne spune chiar El, „Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; eu te întăresc, tot eu îți vin în ajutor. Eu te sprijinesc cu dreapta mea biruitoare.”(Isaia 41:10). Încurajare primim și prin cuvintele lui Pavel: „Suntem încolțiți în toate chipurile, dar nu la strâmtorare; în grea cumpănă, dar nu desnădăjduiți; prigoniți, dar nu părăsiți; trântiți jos, dar nu omorâți”(2 Cor. 4: 8, 9). Suntem într-o situație care ne-a lovit, dar nu ne-a distrus. Ne confruntăm cu lupte și încercări dificile și vor veni situații chiar mai dificile, dar Isus trăiește. El este refugiul și puterea noastră și chiar dacă trecem prin valea umbrei morții, nu ar trebui să ne fie frică, pentru că toiagul și nuiaua Sa ne vor mângâia (Ps. 23). Victoria noastră finală vine de la Domnul; să ne încredem în El.<\/li>\n
  2. Ellen White nu a încetat să lucreze, chiar dacă stătea acasă. Și-a stabilit un timp pentru a-și îndeplini obiectivele. Ea spune că nu a încetat niciodată să-și scrie norma zilnică. Acesta este un lucru util de făcut, deoarece ne consolidează simțul misiunii. Nu trebuie să ne pierdem concentrarea și trebuie să căutăm un mod de a ne atinge obiectivele, chiar și în timpul unui blocaj ca acesta. Pentru că „suntem izolați, dar nu în tăcere”, avem o misiune de îndeplinit. În acest context al misiunii, Isus a spus: „Și iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului” (Mat. 28:20).<\/li>\n
  3. De asemenea, Ellen White a rămas activă și a păstrat o atitudine potrivită. Dacă ar fi avut privilegiul de a folosi comunicarea on-line așa cum folosim noi noi astăzi, cu siguranță că ar fi ținut legătura cu biserica, încurajând membrii și oferindu-le speranță prin aceste canalele de comunicare așa cum facem și noi astăzi . Mi-o imaginez creând, poate:<\/li>\n<\/ol>\n