În urmă cu câțiva ani, Rhonda Spencer-Hwang s-a deghizat într-un medic pirat și a dansat pe scena festivalului unei școli primare pentru a-i convinge pe copii și pe părinții lor să participe la un studiu de sănătate. Era anul 2012 și folosea un grant de 2 milioane de dolari oferit de First Five Riverside Commission pentru a oferi servicii educaționale și pentru a realiza o cercetare pe o populație de 10.000 de copii și familii din districtul Riverside, statul California, Statele Unite. Cercetarea dorea să găsească o explicație pentru numărul mare de cazuri de astmă din comunitate și a modului în care putea fi tratată afecțiunea.

Însă în timpul cercetării, Spencer-Hwang și-a dat seama că astmul nu era singura problemă a copiilor din Riverside, ci aceștia sufereau și de boli cronice. Ea a început să înțeleagă și tipul de stres cu care se confrunta zilnic fiecare familie – sărăcie, anxietate, lipsa unei locuințe, familii destrămate și multe altele.

Spencer-Hwang, conferențiar și cercetător în cadrul Facultății de Sănătate Publică al Universității Loma Linda, spune că există tot mai multe dovezi care confirmă existența unei relații între tipul de stres cu care persoana se confruntă în copilărie și dezvoltarea bolilor cronice la maturitate, reducând, astfel, longevitatea.

Ea face referire la Vincent Felitti, care în anul 1998 publica un studiu revoluționar care arăta existența unei legături între ceea ce el numea „experiențe adverse în copilărie” și problemele de sănătate de la maturitate. Lucrarea lui Felitti a arătat că, lăsată neschimbată, activarea frecventă a sistemului de răspuns la stres poate deveni toxică, putând duce la schimbări biologice adverse. Pentru această lucrare de referință, Felitti a colaborat cu Kaiser Permanente, în parteneriat cu centrele pentru controlul bolilor.

Experiențele traumatice din copilărie și sănătatea

Cercetătorii au definit experiențele adverse din copilărie ca fiind evenimente traumatice precum sărăcia extremă, probleme familiale precum divorțul părinților sau familiile monoparentale, afecțiuni de natură mintală ale unuia dintre părinți, abuzul, traiul în cartiere sau regiuni cu un nivel ridicat al violenței, consumul de alcool sau de droguri sau unul dintre părinți aflat în închisoare.

„Cu cât treci prin mai multe astfel de experiențe de-a lungul vieții, cu este mai mare probabilitatea de a suferi de boli cronice la maturitate”, spune Spencer-Hwang. „Mai mult de două treimi dintre adulți și 46% dintre copii au trecut prin cel puțin un astfel de eveniment de-a lungul vieții.”

Spencer-Hwang spune că experiențele traumatice pot declanșa inflamația cronică în organismul unei persoane, iar acest tip de inflamație este unul dintre factorii care contribuie la dezvoltarea a numeroase boli cronice precum bolile cardiovasculare, afecțiunile mintale, cancerul, diabetul și alte afecțiuni care, în cele din urmă, scurtează viața. În plus, experiențele traumatice din copilărie și stresul asociat lor fac persoana și mai sensibilă la alte factori de mediu care le afectează sănătatea, iar poluarea reprezintă un astfel de exemplu.

O cercetare realizată pe copii în vârstă de 7 și 8 ani ce proveneau din familii afectate de violența domestică a arătat un nivel mai ridicat al numărului marker-ilor bolilor inflamatorii decât în rândul copiilor care nu fuseseră abuzați, spune aceasta. Împreună cu echipa ei, Spencer-Hwang vede deja schimbările biologice adverse care au loc în rândul copiilor din primul grup. În rândul populației cu venituri scăzute, care reprezintă grupul țintă al programului First Five, ea a observat o creștere a incidenței stresului de la generație la generație, observând, de asemenea, efectele experiențelor traumatice din copilărie ca fiind una dintre principalele provocări din țară.

„În calitate de cercetător și de mamă, am simțit că trebuie să se poată face ceva”, spune ea.

Secretul centenarilor adventiști

Spencer-Hwang a profitat de statutul de Zonă Albastră al regiunii Loma Linda pentru a privi lucrurile dintr-o altă perspectivă. În oraș locuiesc numeroși centenari, iar ea a decis să înceapă prin a le analiza stilul de viață dintr-o altă perspectivă pentru a vedea ce se poate învăța. „Au dezvoltat o abilitate de a trece peste experiențele traumatice din copilărie? Dincolo de puterea de recuperare a individului, pot exista și comunități care contribuie la această recuperare?” s-a întrebat ea.

Împreună cu voluntarii, cercetătoarea a presupus că centenarii, ca grup, trebuie să fi avut vieți mai ușoare, însă au avut parte de o surpriză.

„De fapt, populația centenarilor purta o grea povară a experiențelor traumatice în copilărie”, spune Spencer-Hwang. „În copilărie trecuseră, în medie, prin patru experiențe traumatice – iar unul dintre ei chiar prin șase. Cercetările arată că șase experiențe traumatice trăite în copilărie ar trebui să scurteze viața cu 20 de ani!”

Doar doi dintre centenarii intervievați se născuseră în Statele Unite. Grupul a fost divers din punct de vedere genetic și s-a confruntat cu experiențe traumatice diferite, în funcție de mediul în care a crescut fiecare participant. Deci cum au reușit centenarii din Loma Linda să neutralizeze efectele acelor experiențe?

„Aveau în comun stilul de viață”, spune Spencer-Hwang. „Au petrecut timp în natură, adesea pentru că proveneau din familii de agricultori. Erau oameni activi. Se bucurau de legături puternice cu familia și prietenii. Dieta lor era bogată în fructe și legume, cu un consum scăzut de carne, tipul de alimente disponibile în gospodăriile lor.

„Nu toți au crescut în familii de adventiști, însă toți aveau o experiență religioasă”, a spus Spencer-Hwang. „În cele din urmă, toți au devenit adventiști într-un moment al vieții lor.”

Potrivit teoriei „inflammaging”-ului dacă se realizează demersuri pentru reducerea inflamației sistemice din organismul unei persoane, aceasta va trăi mai mult și mai bine. Spencer-Hwang spune că există două modalități de a aborda modul în care experiențele traumatice din copilărie contribuie la accelerarea inflamației sistemice – reducerea numărului de experiențe traumatice sau neutralizarea efectelor acestora.

„Este evident că nu vom reuși niciodată să eliminăm probleme precum sărăcia, violența, familiile destrămate sau abuzul de substanțe chimice”, spune Spencer-Hwang. „Însă viețile centenarilor noștri arată că s-ar putea să fie posibilă modificarea modului în care răspundem la experiențele traumatice din copilărie, iar acesta reprezintă o arie de cercetare de interes pentru instituția noastră.”

„Nu știm să fi existat studii despre experiențele traumatice din copilărie, longevitate și reducerea inflamației realizate în Zonele Albastre”, spune Spencer-Hwang. „Loma Linda ar trebui să fie cunoscută ca o comunitate de oameni care se ridică și merg mai departe”.

Avantajul adventist

Stilul de viață adventist este adesea prezentat publicului ca o serie de obiceiuri sănătoase individuale – dietă, activitate fizică, aer curat și lumina soarelui, însă Spencer-Hwang preferă o abordare mai integrată.

„Nimeni nu are timp să se ocupe de fiecare factor al stilului de viață în parte”, spune ea. Stilul de viață adventist aduce laolaltă, în mod sinergic, numeroși factori. Nu cunosc pe nimeni care să fi adoptat toate obiceiurile sănătoase. Abordarea holistică îți permite mai degrabă să îți trăiești viața decât să respecți o formulă.”

În prezent, Spencer-Hwang scrie o carte pentru părinți, oferindu-le sfaturi despre modul în care pot adopta secretele centenarilor în familiile lor.

„Privind familiile mai tinere, se observă o scădere a importanței acordate lucrurilor prețuite de centenari”, spune ea. „În zilele noastre este o atât de mare criză de timp! Nu există un timp de repaus pentru copii, ci trăim într-un ritm frenetic.”

Spencer-Hwang crede că mulți dintre noi trebuie să ne reevaluăm deciziile și să începem să acordăm mai multă importanță timpului petrecut în familie. „Familiile ar trebui să își programeze timpul astfel încât să să petreacă un timp de calitate în natură și să pregătească împreună mese simple în loc de comanda mâncarea”, spune ea.

Acum, Spencer-Hwang își dorește să creeze modalități de a oferi aceste informații publicului într-un mod creativ.

„Visul meu e să înființez un centru pentru copii în Loma Linda în care să realizăm studii și să oferim servicii”, a spus ea. „Și să merg în alte Zone Albastre din lume pentru a descoperi cum au reușit centenarii din acele zone să facă față experiențelor traumatice din copilărie.”

Sursa: Adventist News Network