Într-o societate debusolată și neînstare să-și adune gândurile într-o rostire cât de cât articulată se simte nevoia unor lucrări care să clarifice perspectivele. Deși filozofia este o știință uneori discreditată, se vde că fără ea e greu de pus ordine în gândurile oamenilor…

FILOZOFIA RELIGIEI, de Norman Geisler, Editura Cartea Creștină, Oradea, 1999…

Norman Leo Geisler (n. 1932) este un teolog american specializat în teologie sistematică și filosofie. Este cofondatorul a două seminarii teologice non-denominaționale (Veritas Evangelical Seminary și Southern Evangelical Seminary). Are două licențe, două mastere și un Doctorat în

Filosofie de la Loyola University. A predat și a adus contribuții esențiale în domeniile Apologeticii Creștine, Teologiei Sistematice, Istoriei Filosofiei, Filosofiei Religiei, Calvinism, Romano-Catolicism, Ineranței Bibliei, Dificultăților în înțelegerea Bibliei, Eticii și multe altele.

A scris și publicat ca autor, co-autor și editor peste 90 de cărți, traduse în numeroase limbi.

A predat la Detroit Bible College, Trinity Evangelical Divinity School, Trinity College și Dallas Theological Seminary și a conferențiat în toată America și Europa. A înființat și condus The Evangelical Philosophical Society și International Society of Christian Apologetics.

Marea specializare a lui Norman Geisler, în afară de teologie sistematică, este Apologetica Creștină. Este socotit cel mai bun apologet creștin contemporan. În cadrul acestei specializări, pregătirea sa filozofică îi oferă un instrument de lucru absolut necesar așezării pe un fundament solid a credinței creștine.

„Filozofia religiei a lui Norman Geisler este o analiză aprofundată și temeinică din punct de vedere filozofic ce pledează cu multă forță în favoarea existenței lui Dumnezeu în raport cu experiența, rațiunea, adevărul, limbajul și răul, oferind o perspectivă creștină riguroasă asupra acestor probleme de un incontestabil interes uman, probleme care au preocupat mințile luminate în decursul celor douăzeci de secole de cultură creștină.”
Motivând scrierea acestei cărți, autorul menționează: „Pe scena contemporaneității se pun patru întrebări stringente. Prima: are experiența religioasă vreo bază în realitate? Oamenii au experiențe pe care le numesc religioase, dar există un obiect transcendent real (de ex. Dumnezeu) al acestor experiențe? Sau acest obiect este pur și simplu o iluzie sau ceva creat de imaginația omului? A doua: există vreo bază rațională pe care se întemeiază credința în Dumnezeu? Poate fi dovedită temeinicia sau netemeinicia existenței lui Dumnezeu? Au vreo validitate toatr aceste argumente teiste? A treia: oricare ar fi baza rațională sau experimentală pe care ne întemeiem credința în Dumnezeu, există oare posibilitatea de a vorbi cu sens despre o Ființă transcendentă? Ce semnificație au cuvintele când sunt rupte de baza lor empirică și aplicate unei Ființe transcendente, care nu este din lumea aceasta? A patra: dacă susținem că există o Ființă plină de bunătate și de putere, dincolo de această lume, cum explicăm răul pe care îl găsim în ea? Dacă Dumnezeu este bun, de ce îngăduie această boală a răului? Și dacă este puternic, de ce nu o desființează?” (p.9).

Cartea este împărțită în patru părți:
Partea I –Dumnezeu și experiența
Partea a doua – Dumnezeu și rațiunea
Partea a treia – Dumnezeu și limbajul
Partea a patra – Dumnezeu și răul, care dezbat în capitole complexe în detaliu teme cum ar fi:Dimensiunile experienței religioase;
Argumentele de ordin ontologic, cosmologic, moral și teleologic în favoarea existenței lui Dumnezeu;
Problema limbajului religios;
Natura problemei răului;
Aspectele de ordin metafizic și fizic ale existenței răului în lume.

Geisler are o vastă experiență în prezentarea unor subiecte spinoase și care presupun un limbaj specializat, dar are știința de a le expune într-un stil accesibil cititorului nespecializat, astfel că lectura cărții sale nu dă dureri de cap și, dimpotrivă, limpezește mintea. Abordarea didactică a prezentării unor noțiuni filozofice este făcută în așa fel încât un cititor atent și interesat să înțeleagă treptat lucruri care i-au fost străine până atunci.

Deci, vă urez o lectură luminătoare de minte și călăuzitoare de suflet…

Dr. Valeriu Petrescu