Recomandări făcute de dr. Constantin Dinu, Department Sănătate, Uniunea de Conferințe a Bisericii Adventiste din România.

Izbucnirea infecției respiratorii cu coronavirusul SARS-CoV-2, numit și COVID-19, a apărut în decembrie 2019 în Wuhan, China și s-a răspândit până acum (27 februarie), conform OMS, în 44 de țări, inclusiv SUA și România.[1] Cifrele care indică răspândirea se modifică de la oră la oră. Deja numărul de țări afectate a atins 48 de când am început să scriu acest articol. Evidențele vorbesc despre 81.000 cazuri de îmbolnăviri și 3000 de decese.[2] Iată, în esență, ce se întâmplă și ce se poate face pentru a preveni îmbolnăvirea:

1. Persoanele susceptibile la infecții TREBUIE SĂ EVITE AGLOMERAȚIILE: magazine, mijloace de transport în comun, săli de spectacole sau locașuri de cult, săli de așteptare în instituții medicale, etc. ÎN INTERESUL LOR (pentru a scădea riscul infectării cu virusurile cu transmitere respiratorie)!

Următoarele categorii de persoane sunt cu risc crescut:

– femeile însărcinate. S-a raportat în China o posibilă transmitere verticală a virusului (de la mamă la făt), dar deocamdată se crede că transmiterea nu este prin placentă sau lapte,[3] ci pe cale respiratorie. Deși până în prezent numărul complicațiilor neonatale și al efectelor adverse asupra mamelor este mult mai mic decât în cazul infecției cu un alt coronavirus înrudit (SARS-CoV-1), numărul  cazurilor  studiate este prea mic pentru a se putea trage o concluzie.[4]

– copiii sub 2 ani. Deși copiii nu fac forme grave de infecție cu coronavirus, există motive serioase de a suspiciona copiii ca fiind purtătorii invizibili ai acestui virus. Copiii sub 9 ani afectați de acest virus au fost cam 1% din totalul cazurilor din China, iar cei cu vârsta între 9 -19 ani 1,2%. Nici unul dintre copii nu a decedat.[5]

– persoanele cu imunosenescență (diminuarea imunității din cauza vârstei peste 65 ani). În documentul ”Îmbătrânirea Populației Lumii 2019”, Națiunile Unite au definit persoanele în vârstă ca fiind cele peste 65 ani.[6] În plus, în timpul unui sezon de gripă, peste 90% din rata de exces de mortalitate apare la persoanele peste 65 ani.[7]

– persoanele fragile cu index de masă corporală redus (sub 18,5kg/m²) predispuse la căderi și fracturi, ceea ce le-ar putea face vulnerabile și la infecții,

– pacienții care suferă de boli cronice ca: diabet zaharat, insuficiență cardiacă, boală coronariană ischemică, protezații valvulari, hipertensiunea arterială, accidente vasculare cerebrale, boli respiratorii cronice (BPOC, astm bronșic), insuficiență renală, cancer, boli hepatice cronice, boli neurologice degenerative și boli psihice cronice, infecția cu HIV/SIDA, etc.,

– tratamente cu cortizonice/antiinflamatoare steroidiene, citostatice sau alte imunosuprepresive (transplanturi de organe, boli inflamatorii intestinale, poliartrită reumatoidă sau alte boli de colagen).

2. Persoanele care prezintă simptomatologie de infecții respiratorii TREBUIE SĂ EVITE AGLOMERAȚIILE, ÎN INTERESUL CELORLAȚI!

Simptomele uzuale sunt: febră, care apare în 90% din cazuri (dar la persoanele în vârstă febra poate lipsi, în locul ei urmărindu-se simpla modificare a statusului mental sau o reducere a funcționalității generale), frisoane, transpirații, tuse uscată în 70% din cazuri[8] (dar o tuse productivă a fost descrisă și la 56% dintre pacienții unei serii de 62 de cazuri din China, publicată de British Medical Journal[9]), dispnee (dificultate în respirație), dureri musculare (curbatură), dureri în gât, stare de epuizare, cefalee.

Simptomele respiratorii și febra pot să apară la 2-14 zile de la momentul contactului cu coronavirusul SARS-CoV-2, dar au fost raportat cazuri și după 19, 24 și chiar după 27 zile,[10] făcând ca perioada de incubație să fie prelungită peste 14 zile. Carantina probabil va fi prelungită la 27 zile.

Inițial s-a crezut că virusul este doar cu transmitere aeriană prin picăturile de tuse, strănut sau vorbire, de la o distanță mai mică de 2 metri, iar infectarea are loc atunci când aceste picături aeriene ajung direct pe fața cuiva sau când mâinile contaminate sunt duse pe față la ochi, nas sau gură. După cercetătorii germani, virusul ar putea persista pe suprafețele de metal, sticlă sau plastic de la 2 ore până la 9 zile, în timp ce alcoolul și apa oxigenată pot dezinfecta aceste suprafețe în mai puțin de 1 minut.[11]

Purtarea de măști chirurgicale (măștile dreptunghiulare, obișnuite, care nu sunt etanșe dar prind atât gura, cât și nasul) este utilă DOAR pentru persoanele infectate pentru a împiedica împroșcarea aerului cu picături de secreții care conțin virusul. Pentru persoanele sănătoase, rolul principal al purtării acestor măști este să prevină ducerea mâinii la gură sau nas reamintind că și frecarea la ochi este periculoasă, iar secundar (din cauza faptului că aceste măști nu sunt etanșe ), rolul acestor măști este să filtreze aerul inspirat care poate fi încărcat de picăturile respiratorii infecțioase. Aceste măști chirurgicale sunt destinate a fi purtate la locul de muncă, în mijloacele de transport în comun sau alte locuri în care apropierea mai mult de 2 metri de alte personae este inevitabilă.

Măștile etanșe, rotunde, de tip N95, pot filtra, după cum le spune și numele, până la 95% din particulele expirate cu mărime de până la 0,3 microni, ceea ce cuprinde și bacteriile sau virusurile, protejând pe ceilalți din jur, dar și aerul inspirat, protejând pe purtătorul măștii de infecțiile transmise pe cale aeriană.[12] Deși pot proteja și pe cei din jur aceste măști sunt purtate de către personalul medical, nefiind destinate publicului larg. Fie că sunt dotate cu valvă, ușurând expirul, fie că nu au valvă, măstile N95 oferă același grad de protecție personalului medical care le poartă. Cele cu valvă însă nu pot asigura un mediu perfect steril cum ar fi într-o intervenție chirurgicală sau manevră invazivă specială.[13]

În prezent se consideră că virusul COVID-19 este un virus și cu transmitere pe cale fecal-orală (ca și hepatita virală A), ARN-ul viral fiind detectat în scaunul persoanelor infectate.[14] Această cale de transmitere este deocamdată doar o ipoteză. Se crede însă că la începutul perioadei de boală (ziua 1) persoana infectată transmite virusul prin picăturile respiratorii (80% din probele orale), ulterior (ziua 5) această cale de transmitere fiind mai puțin importantă, dar virusul apare în 75% din probele de scaun.[15]

Nu se consideră că acest virus se poate transmite aerian prin aerosoli (apa din picăturile respiratorii se evaporă rapid și rămâne particula virală înconjurată de un gel care-i oferă protecție, aceste particule putând pluti la distanță purtate de curenți aerieni), precum virusul rujeolei.[16] Întrucât picăturile respiratorii nu pot ajunge departe, spre deosebire de aerosoli, se vorbește despre o distanță de siguranță nu mai mare de 2 metri.

Se recomandă ca persoanele infectate să nu ia antibiotice, antiinflamatoare steroidiene (cortizonice), sau antivirale (remdesivir este un antiviral în fază de testare), iar imunoglobulinele specifice de la bolnavii vindecați oferă o promisiune.[17]

80,9 % dintre îmbolnăviri au o evoluție moderată (simptome ușoare). Aceste cazuri sunt un real pericol pentru că persoanele afectate pot să-și ducă o viață obișnuită fără a se autoizola la domiciliu, răspândind infecția.[18] 13,8 % sunt cu evoluție severă (pneumonie, dispnee). 4,7 % prezintă un tablou critic (insuficență respiratorie, șoc septic sau insuficiență multi-organ). Aproximativ 2 – 2,3 % se soldează cu deces,[19] nu mai mult decât gripa sezonieră.

În ciuda cunoașterii acestor căi de transmitere, există cazuri apărute în comunități în care nu se poate găsi sursa de infecție (nu există istoric de călătorie în zone endemic sau contacte cu personae infectate). Această transmitere se numește ”răspândire comunitară”. Acest tip de transmitere, recent înregistrat în SUA (California), Japonia[20]  și Germania (cazul din Germania fiind în stare critică, fără a putea oferi detalii despre călătoriile recente sau despre sursa posibilă de infectare)[21] este cel mai greu de controlat pentru că eludează căile obișnuite de infectare și sugerează o răspândire tacită. Din acest motiv Japonia a închis școlile până la începutul lui martie, Iranul a anulat rugăciunile publice de vinerea, iar Arabia Saudită a interzis pelerinilor vizitele obișnuite la Mecca și Medina.[22]

3. Întărirea imunității personale devine astfel o prioritate absolută. Întrucât Institute of Medicine of America (IOM) a recunoscut în 2014 că dintr-o eroare statistică a recomandat doar 600 UI de vitamin D/zi în sezonul rece pentru populația țărilor aflate la o latitudine peste 37 grade (800 UI pentru persoanele peste 71 ani) ca să mențină un nivel seric de vitamin D (25-OH-D) la limita de siguranță a rahitismului (20 ng/ml sau 50 nmol/L) pentru 97% din populație și a corectat eroarea la 8895 UI/zi,[23] recomandăm ca orice adult să-și administreze 6.000-10.000 UI de vitamină D, în funcție de greutate, sau după formula detaliată mai jos, în fiecare zi, între lunile octombrie – aprilie inclusiv. În timpul verii, nu este nevoie de suplimentarea vitaminei D sau unii ar putea avea nevoie de jumătate din această doză în caz de expunere insuficientă la soarele dintre orele 10-15 (care oferă radiațiile UVB ce pot stimula sinteza de vitamin D în piele). Recomandăm ca expunerea la soare să fie treptată, în ”doze” mici pentru evitarea arsurilor solare și numai dacă nu există boli care să contraindice expunerea la soare (hipertensiunea arterială, nevii pigmentari displazici, etc.).

Dacă luăm ca interval optim al vitaminei D (25-OH-D) în sânge 40-100 ng/ml, recomandăm să vă situați cel puțin la mijlocul acestui interval, iar în perioadele critice care necesită o imunitate sporită, să țintiți spre nivelele superioare. Toxicitatea vitaminei D nu poate fi luată în discuție la valori sub 150 ng/ml.[24] Suplimentarea vitaminei D este contraindicată în sarcoidoză, hiperfosfatemie, hipercalcemie, hipervitaminoză D (valori apropiate de pragul toxic), arterioscleroza obliterantă, litiaza renală și boli renale cronice cu insuficența renală.[25]

Vitamina D, după unii autori, ar trebui să fie suplinită în perioadele menționate ale anului după următoarea formulă: doza optimă pe care dorești s-o atingi minus valoarea 25 – OH – D pe care o ai în sânge, înmulțită cu 100. De ex: dacă doza țintă este 80 ng/ml, iar în sânge aveți 20 ng/mL, se scade din 80 cifra 20 și apoi se înmulțește cu 100, obținându-se 6000 UI/zi.[26] Pentru a atinge limita superioară a intervalului optim (40 – 100 ng/ml), ar fi nevoie de 8.000 UI/zi dacă nivelul din sânge este scăzut la 20 ng/ml.

În caz de gripă, Consiliul Vitaminei D recomandă o singură doză de 50.000 UI de vitamin D la primele semne de boală.  Dr. John Cannell, fondatorul Consiliului Vitaminei D, recomandă 3 zile de asemenea doze mari care nu comportă nici un pericol pentru persoanele adulte de aproximativ 75 kg care nu au contraindicațiile de mai sus. Copiii vor primi această doză ”ciocan” proporțional cu greutatea lor (de ex. un copil de 15 kg va lua o cincime din doza adultului de 75 kg, adică doar 10.000 UI/zi maxim 3 zile).[27] Persoanele care nu au luat suplimente de vitamin D în acest sezon rece, pot începe cu 50.000 UI/zi câteva zile și apoi o doză de întreținere zilnică (între 6.000 -10.000/zi în funcție de greutate sau după formula detaliată anterior).[28] O dată cu suplimentarea de vitamină D este necesară și suplimentarea de vitamin K2 și magneziu pentru atingerea unor valori optime de vitamină D în sânge.[29]

Variante de administrare: Vigantol 500 UI/picătură, 12 picături pentru 6.000 UI, 16 picături pentru 8.000 UI sau 20 picături pentru 10.000 UI. Pentru a atinge doza de 50.000 UI/zi sunt necesare 100 picături (eventual în 2 prize). Se vor lua într-o linguriță sau se pot picura pe o bucată de pâine și se administrează la sfârșitul unei mese care conține ceva grăsime (nuci, avocado, ulei de măsline, ou, semințe, iaurt, etc.). Există și capsule a 5.000 UI. Persoanele care au greutatea corporală mai mică, pot lua in zilele pare 2 capsule, iar în cele impare 1 capsulă și vor realiza astfel o doză medie de 7.500 UI/zi.

Prin analogie, în infecția cu coronavirus se poate recurge la același tratament preventiv sau chiar curativ cu vitamin D. Fiind de apariție recentă nu există studii care să ateste același effect ca în cazul gripei.

Există și alte stimulente ale imunității care pot fi luate în calcul în această situație. Dintre acestea menționăm:

• vitamina C (citrice, măceșe, fructe de pădure),
• zincul 8 mg/zi la femei și 11 mg/zi la bărbați[30], iar în gripă sau alte viroze se pot lua lozanje de 4 mg la fiecare 1-2 ore în timpul zilei, începând cu primele 24-48 ore de la debutul simptomelor, până la dispariția simptomelor, maxim 40 mg/zi la adult[31] sau timp de 14 zile[32] (se găsește în carne, pește și lactate, dar și în leguminoase, mai ales linte și năut, semințe, nuci, ouă, cerealele integrale și cartofii obișnuiți sau dulci)[33],
• curcuma (turmeric),
• vitamin B6 (în peștele oceanic de apă adâncă – ton și somon, zarzavaturile verzi, năut – humus),
• vitamina E (nuci, semințe și spanac).[34]
• Fierul dar numai pentru corectarea deficitului de fier.[35]

În concluzie, autoizolarea, igiena riguroasă a mâinilor, dezinfectarea cu alcool sau alte soluții a suprafețelor de contact, dieta simplă, predominant vegetală, bogată în fructe, legume, semințe și nuci, suplimentele vitaminice și minerale care pot amplifica mecanismele de apărare înnăscute sau dobândite, hidratarea corespunzătoare, odihna suficientă, mișcarea fizică susținută și credința în bunătatea și mila lui Dumnezeu sunt ingredientele unui regim de supraviețuire chiar și în timpuri de criză cum este această perioadă de epidemie cu coronavirusul COVID-19.

[1] https://www.who.int/dg/speeches/detail/who-director-general-s-opening-remarks-at-the-media-briefing-on-covid-19—27-february-2020

[2] https://www.nytimes.com/2020/02/27/world/coronavirus-news.html

[3] https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(20)30360-3/fulltext

[4] https://www.thelancet.com/action/showPdf?pii=S0140-6736%2820%2930365-2

[5] https://www.statnews.com/2020/02/27/coronavirus-kids-what-role-transmission/

[6]https://www.un.org/en/development/desa/population/publications/pdf/ageing/WorldPopulationAgeing2019-Highlights.pdf

[7] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4707740/

[8] https://www.who.int/dg/speeches/detail/who-director-general-s-opening-remarks-at-the-media-briefing-on-covid-19—27-february-2020

[9] https://www.bmj.com/content/368/bmj.m606.short

[10] https://www.worldometers.info/coronavirus/coronavirus-incubation-period/

[11] https://www.journalofhospitalinfection.com/article/S0195-6701(20)30046-3/fulltext

[12] https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/hcp/respirator-use-faq.html

[13] idem

[14] https://www.the-scientist.com/news-opinion/how-covid-19-is-spread-67143

[15] http://www.cidrap.umn.edu/news-perspective/2020/02/studies-show-covid-19-virus-likely-has-multiple-infection-routes

[16] https://www.the-scientist.com/news-opinion/how-covid-19-is-spread-67143

[17] Comunicat al Colegiului Medicilor din România din 27.02.2019, ora 19:03

[18] https://www.nytimes.com/2020/02/27/world/coronavirus-news.html

[19] https://www.worldometers.info/coronavirus/coronavirus-symptoms/

[20] https://jp.usembassy.gov/u-s-citizen-services/covid-19-information/

[21] https://www.nytimes.com/2020/02/27/world/coronavirus-news.html

[22] https://www.nytimes.com/2020/02/27/world/coronavirus-news.html

[23] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4210929/

[24] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6158375/

[25] https://www.webmd.com/drugs/2/drug-6152/cholecalciferol-vitamin-d3-oral/details/list-contraindications

[26] Dale Bredesen, The End of Alzheimer’s, Avery – an imprint of Penguin Random House, New York, pag 126.

[27] https://thornburgpediatrics.com/the-cold-and-flu-vitamin/

[28] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3897598/

[29] https://thornburgpediatrics.com/the-cold-and-flu-vitamin/

[30] https://www.mayoclinic.org/drugs-supplements-zinc/art-20366112

[31] https://www.webmd.com/vitamins-and-supplements/supplement-guide-zinc#1

[32] https://www.thecut.com/2017/02/zinc-do-supplements-help-boost-immune-fight-off-colds.html

[33] https://www.healthline.com/nutrition/best-foods-high-in-zinc#section7

[34] https://health.clevelandclinic.org/3-vitamins-best-boosting-immunity/

[35] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3173740/