Pe fondul provocărilor de ordin financiar și al scăderii numărului de studenți ai universităților adventiste din America de Nord, administratorii acestora și conducătorii bisericii au votat în favoarea formării unei „alianțe strategice” pentru întărirea sistemului educațional în ansamblu.

Votul de sâmbătă pentru „Declarația de la Chicago” a fost luat la finalul a patru zile de prezentări ale summitului cu privire la viitorul învățământului superior adventist. Potrivit declarației, „împărtășim angajamentul de a forma o alianță strategică ce va consta dintr-o coaliție a celor care doresc să facă parte din ea, cu scopul de a testa, iar apoi de a evalua eficiența unui posibil sistem de învățământ superior. Dorim ca demersul nostru să ducă la construirea unui întreg mai puternic decât suma elementelor sale.”

După vot, președintele Diviziunii Nord-Americane Daniel R. Jackson a spus: „Atunci când permitem Duhului lui Dumnezeu să acționeze, putem aduce la suprafață diversitatea gândurilor, regiunilor, etniilor și de gen, iar atunci când acestea sunt aduse laolaltă și supuse Duhului lui Dumnezeu, poate apărea ceva de bun augur.”

Detaliile cu privire la colaborare vor fi puse la punct în lunile care vor urma. S-a stabilit un termen limită până la care președinții universităților vor discuta problema cu consiliile instituțiilor pe care le conduc, iar până la finalul anului calendaristic fiecare campus va selecta un reprezentant în relația cu celelalte școli.

Pe parcursul discuțiilor, conducerea diviziunii a subliniat importanța menținerii identității fiecărei universități, sub controlul uniunii locale și cu susținerea absolvenților. Larry Blackmer, vicepreședinte pentru educație al Diviziunii Nord-americane, a reafirmat acest angajament. „Votăm doar că suntem de acord că avem nevoie unii de alții și că suntem de acord că încă mai avem nevoie de independență din multe puncte de vedere, însă aceasta trebuie atenuată prin colaborare”, a spus Blackmer.

Unele dintre aspectele luate în discuție în care centralizarea ar fi cea mai fezabilă includ folosirea acelorași sisteme administrative, consolidarea resurselor umane și serviciile de marketing.

Blackmer a observat că educația la distanță este unul dintre domeniile ideale pentru colaborare. „În loc de a avea un profesor de la Andrews care să pregătească cursul pentru 3 studenți, iar Walla Walla, Union și Southern să facă același lucru, putem angaja un singur profesor care să predea acel curs la una dintre universități, iar celelalte nu vor mai fi obligate să mai angajeze un profesor. Acestea sunt aspectele la care ne referim atunci când vorbim despre o colaborare care nu ar diminua independența fiecărei instituții în parte.”

Criza de identitate

Profesorul emerit George R. Knight a avertizat participanții cu privire la tentația de a merge pe calea competiției în lumea învățământului superior secular și cu privire la faptul că este esențială conformarea cu principiile educației adventiste.

„Pierderea înțelegerii teologice unice a denominațiunii… este cea mai mare amenințare cu care se confruntă adventismul și sistemul lui educațional în secolul XXI”, a spus el.

Knight le-a amintit celor mai mult de 200 de participanți că un fost președinte al unei universități adventiste a pus problema unui sistem adventist unit în urmă cu mai mult de 100 de ani. Mulțumindu-i lui Gordon Bietz, fost președinte al Universității Southern și actual director adjunct pentru învățământ superior, pentru organizarea conferinței, Knight a stârnit râsul celor prezenți atunci când a spus: „Acum mai avem nevoie doar de Solomon pentru a ne spune cum să tăiem copilul!”

Sursa: Adventist Review