Atunci când pastorului Jean-Noel Adelin i s-a cerut să meargă pe Insula Pitcairn, și-a dat seama că se confrunta cu o mare provocare. Înainte de a călători pe mica insulă izolată din Pacific, a vorbit cu unul dintre cei cinci credincioși care mai frecventau biserica, iar după părerea acestuia, perspectivele erau întunecate.

„Mi-a spus că intenționau să spună Uniunii să închidă biserica și să vândă proprietățile acesteia, inclusiv sediul misiunii”, a spus pastorul Adeline, evanghelist experimentat al Uniunii Noua Zeelandă-Pacific (NZPUC).

„Acest lucru era cauzat de numeroasele tensiuni dintre credincioși. Unii dintre ei nu vorbeau unii cu alții de mai mulți ani. Trebuie să ne amintim că s-au aflat într-o situație dificilă, fără un pastor permanent, un timp destul de îndelungat.”

Biserica Adventistă are o prezență îndelungată pe Insula Pitcairn, insulă cu aproximativ 54 de locuitori – majoritatea urmași ai marinarilor implicați în revolta de pe Bounty din 1789. Douăzeci și doi dintre locuitori sunt consemnați în registrul bisericii ca fiind membri ai Bisericii Adventiste – cel mai probabil cea mai izolată comunitate adventistă din lume. Insula nu are nici piste de aterizare, nici porturi sigure, iar călătoria din Noua Zeelandă este una dificilă, după cum subliniază Adeline, trebuind să schimbi două avioane și două bărci.

Ultimul pastor cu normă întreagă a petrecut pe Pitcairn șase ani, până în anul 2011. De atunci, doi pastori ai Misiunii Polinezia Franceză au petrecut câte un an pe insulă. Ultimul pastor a plecat în anul 2015, din cauza unor probleme de sănătate.

O dorință disperată pentru redeșteptare spirituală

Conducătorii NZPUC au văzut „dorința disperată pentru redeșteptare spirituală” a membrilor bisericii, însă Uniunea nu reușea să găsească un pastor potrivit, după secretarul-trezorier al acesteia, Graeme Drinkall. Astfel, conducerea Uniunii a venit cu ideea de a trimite câte un pastor pe trimestru, fiecare petrecând pe insulă două săptămâni și jumătate.

Adeline a fost primul pastor care a vizitat insula după luarea acestei decizii. La puțin timp după sosirea sa, a fost întrebat cum intenționa să rezolve problemele dintre membrii bisericii. „Cu mâna pe Biblie, am spus: „Ascultați, nu am un plan, însă am această Carte veche și Îl am pe Dumnezeu, și cred că El are un plan pentru această insulă. Prin harul Său, voi prezenta Cuvântul Său, și cred că Dumnezeu va face ceva.”

Așa a început misiunea pastorului. În fiecare seară, la ora 7:00 – cu excepția zilelor de joi, când ajungea barca cu provizii, Adeline ținea o întâlnire la biserică. La pima întâlnire, cea din Sabat [sâmbătă], au participat 26 de persoane, atât credincioși adventiști cât și neadventiști. De asemenea, în fiecare dimineață, la ora 7:00, Adeline ținea o întâlnire de redeșteptare special pentru membrii bisericii.

„Încet dar sigur, credincioșii au început să își dea seama că deși biserica este despre oameni, aceasta este, în primul rând, despre Dumnezeu”, a spus Adeline. „Este despre numele Lui, caracterul Lui, slava Lui în mijlocul nostru. Îi ajuta pe membri să vadă de ce existăm ca biserică – nu pentru noi înșine, ci pentru a fi o lumină pentru Pitcairn, pentru a-i ajuta pe oameni să Îl vadă pe Isus. Suntem aici pentru a-i salva pe cei pierduți.”

Are loc un miracol

Adeline relatează schimbările impresionante cărora le-a fost martor. „De atunci, Dumnezeu a început să lucreze în mod miraculos”, a spus el. „Membrii au început să meargă acasă la cei pe care îi răniseră și să își mărturisească păcatele. A fost o minunte să îi văd în biserică unii lângă ceilalți, cântând, ținându-se de mână, rugându-se unii cu alții, plângând unii cu alții.”

Aceasta a devenit o mărturile puternică pentru toți locuitorii insulei, inclusiv pentru primar, care a început să participe la întâlnirile de seară și și-a încurajat și soția să participe. De la 26 de participanți în primul Sabat, în următorul au participat 36, iar în ultimul au fost 37. A fost o zi de sărbătoare deoarece cinci persoane au fost botezate în Golful Bounty. Alte cinci persoane au cerut să fie botezate, printre acestea numărându-se și primarul împreună cu soția sa.

Pe pagina sa de Facebook, Melva Warren Eavans, locuitoare din Pitcairn, a spus că rezultatul nu a fost cu nimic mai puțin decât un miracol.”

„Vă spun acum, miracolele pot să se întâmple, și chiar se întâmplă”, a spus Evans. „Le-am văzut desfășurându-se sub ochii mei în ultimele 18 zile. Ostilități vechi de zeci de ani au fost spulberate de descoperirea naturii noastre păcătoase, în comparație cu caracterul lui Hristos.”

Evans a spus că au învățat să renunțe la sine și să se concentreze asupra lui Isus. „Am încetat să mai căutăm vina în alții și să ne analizăm caracterul denaturat. Ne-am rugat împreună, unii pentru alții și pentru comunitatea noastră. L-am rugat pe Dumnezeu să preia din nou controlul. În optsprezece zile, dintr-o comunitate în criză am devenit o comunitate unită.”

Adeline a spus că a apreciat ospitalitatea și părtășia călduroasă a oamenilor de pe Insula Pitcairn. „Sunt foarte primitori și au avut deosebit de multă grijă de mine”, a spus el. „Am avut un privilegiu de a merge acolo; insula este atât de frumoasă, plină de pomi fructiferi și minuni naturale.”

Adeline face apel la membrii bisericii din întreaga regiune a Pacificului de Sud pentru a se ruga pentru oamenii de pe Insula Pitcairn.

„Nu a fost muncă fizică, ci un război spiritual”, a spus el. „Satana a încercat să pretindă stăpânirea asupra bisericii și oamenilor. Doar Duhul lui Dumnezeu poate pătrunde în sufletul nostru, să ne topească inima, să ne zdrobească mândria și să ne reînnoiască.”

„Avem nevoie ca oamenii să continue să se roage pentru Pircairn, astfel încât ceea ce se întâmplă acolo să înflorească și să aducă roade veșnice”, a spus Pastorul Adeline.

Sursa: Adventist Review