Potrivit unui studiu realizat de cercetători din cadrul Loma Linda University Health, adoptarea unei diete vegetariene la nivel global ar avea un impact semnificativ în lupta împotriva încălzirii globale și asupra altor probleme legate de mediu.

Producția alimentară a fost identificată ca fiind unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, consumând 70% din apa dulce și fiind responsabilă de 80% din defrișările realizate la nivel mondial. Îmbunătățirea tehnologiei utilizate în agricultură și reducerea deșeurilor alimentare au fost propuse ca posibile soluții la aceste probleme de mediu, însă Joan Sabaté, profesor de nutriție și epidemiologie al Facultății de Sănătate Publică din cadrul Universității Loma Linda a descoperit că schimbarea alimentației ar avea un impact pozitiv mult mai mare asupra durabilității mediului.

Studiul „Dietele vegetariene: sănătatea globală și alinierea ei cu sănătatea umană” este o meta-analiză a 49 de cercetări publicate anterior care se concentrează asupra impactului adoptării unei diete vegetariene sau vegane asupra emisiilor de gaze cu efect de seră și a utilizării apei și terenului. După combinarea datelor furnizate de cele 49 de studii anterioare, Sabaté a descoperit că schimbarea normelor de alimentație actuale și adoptarea unei diete ovo-lacto-vegetariene sau vegane ar reduce, în medie, nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră cu 35%, ar reduce suprafața de teren folosită pentru producerea de alimente cu 42%, iar volumul de apă folosit în agricultură cu 28%.

„Numeroase alte studii au demonstrat beneficiile pentru sănătate ale adoptării unei diete vegetariene sau vegane. Această analiză confirmă faptul că adoptarea uneia dintre aceste diete are și beneficii pentru mediu”, a spus Sabaté.

Sabaté coordonează programul de cercetare a alimentației ecologice din cadrul Facultății de Sănătate Publică a Universității Loma Linda. Programul explorează relațiile dintre alegerile alimentare și impactul asupra mediului și asupra sănătății, iar în cele din urmă caută să îmbunătățească durabilitatea, sănătatea și echitatea sistemelor alimentare. El este și editorul cărții Environmental Nutrition: Connecting Health and Nutrition with Environmentally Sustainable Diets, publicată în anul 2019.

Unul dintre primele semne ale intensificării angajamentului de a face schimbări în alimentație ca urmare a preocupărilor cu privire la climă s-a observat mai devreme în acest an. Alegând un meniu exclusiv vegan pentru sute de celebrități și oaspeți, organizatorii a două ceremonii importante din industria de divertisment – Premiile de Aur și Premiul Sindicatului Actorilor (SAG) – au contribuit la conștientizarea publicului larg și la intensificarea discuțiilor cu privire la legătura dintre agricultura durabilă și schimbările climatice.

Deși domeniul alimentației durabile și al impactului asupra mediului se află la început de drum, spune Sabaté, acesta a luat parte la mai multe cercetări care arată o legătură clară între alimentație și factorii climatici. În anul 2017, el a făcut parte dintr-un grup care a publicat un studiu binecunoscut cu privire la beneficiile asupra climei ale înlocuirii cărnii din alimentație cu leguminoase. Sabaté și alți cercetători din cadrul programului de alimentație ecologică din cadrul Loma Linda University Health au publicat peste 30 de lucrări despre relația dintre alimentație, durabilitatea mediului și starea de sănătate a populației.

Potrivit lui Sabaté, sunt necesare cercetări cu privire la impactul schimbărilor din agricultură asupra mediului în țările cu venituri mici și medii. El a subliniat, de asemenea, nevoia de cercetări care să compare impactul metodelor folosite în agricultura industrială cu cel al metodelor folosite în agricultura tradițională.

„În societățile în care consumul zilnic de carne reprezintă o normă socială, reducerea drastică a consumului de carne reprezintă o provocare importantă”, a spus Sabaté. „În țările cu venituri mici și medii, eliminarea cărnii ar putea afecta acele segmente ale populației ale căror status nutrițional este deja la limita inferioară.”

Sursa: Adventist Review