Apologetica (adică acea ramură a teologiei care se ocupă cu justificarea creștinismului și cu apărarea lui de atacuri) este adesea contestată pe motivul că nu este obiectivă, că nu este echidistantă și că, deci, nu merită luată în seamă. Dar atunci când apologetica este făcută de oameni deosebiți, deodată devine mai luminoasă, mai penetrantă și mai credibilă.

CREȘTINISM, PUR ȘI SIMPLU, de C.S.Lewis, Editura Humanitas, Ediție revăzută și întregită cu o nouă introducere a celor trei cărți: Convorbiri radiofonice, Purtarea creştină și Dincolo de personalitate, 2004… Cartea e de găsit în multe alte ediții și la alte edituri…

Clive Staples Lewis (1898 – 1963) este un romancier, poet, profesor universitar, specialist în literatură engleză medievală, critic literar, eseist, teolog laic, realizator de emisiuni de radio, conferențiar și apologet creștin

Opera sa poate fi împărțită pe trei domenii: academic – specialitatea sa fiind literatura engleză medievală și renascentistă, despre care a scris o mulțime de cărți; creație literară beletristică – cea mai cunoscută și valoroasă operă fiind seria pentru copii Cronicile din Narnia (din cele 7 volume ale seriei au apărut în românește deja șase, la Editura Arthur) și apologetică creștină – lista de titluri fiind foarte lungă (le voi aminti doar pe cele traduse în română, apărute la Editura Humanitas):
– Despre minuni/Cele patru iubiri/Problema durerii (toate într-un volum);
– Surprins de bucurie (volumul prezintă convertirea sa);
– Ferigi și elefanți;
– Sfaturile unui diavol bătrân către unul mai tânăr;
– Meditații la Psalmi;
– Marea despărțire;
– Despre lumea aceasta și despre alte lumi;
– Desființarea omului;
– Treburi cerești (vol. I și II);
– Creștinism, pur și simplu.

Biografia lui C.S.Lewis este fascinantă (a apărut în românește traducerea celei mai bune biografii a lui – C.S.LEWIS – O VIAŢĂ, de Alister McGrath, Editura Newordpress, Arad…)
Născut în Irlanda, la Belfast, C.S.Lewis a avut experiențe intense (unele traumatizante) în școlile unde a fost trimis să studieze, atât în Irlanda, cât și în Anglia.Pe la vârsta de 15 ani, Lewis abandonează convingerile religioase pe care le primise în familie și devine ateu.Pe de altă parte, beneficiază de influența unui mentor care-l ajută să studieze profund și cu metodă, astfel că tânărul Lewis pune o bază extrem de solidă educației sale. Își face studiile la Oxford și, în timpul Primului Război Mondial participă la bătălia de pe Somme, în Franța. După întoarcerea de pe front își finalizează studiile de Literatură Greacă și Latină și de Filozofia Grecească și Istoria Orientului Antic. Își începe cariera universitară și predă la Oxford și Cambridge ani îndelungați (1925-1954).
Întoarcerea sa la creștinism este descrisă pe larg de el însuși în Surprins de bucurie, unde își descrie lupta cu ateismul și ocultismul. Un rol important în acest demers a avut prietenul său de la Oxford J.R.R.Tolkien și cartea lui G.K.Chesterton The Everlasting Man. Această reconvertire a avut două etape: în 1929 Lewis devine teist, pentru ca urmare unei discuții peripatetice nocturne cu prietenii săi Tolkien și Hugo Dyson în 1931, să redevină creștin.

Credința sa creștină a schimbat profund atât viața cât și munca sa academică, iar emisiunile sale la radio din timpul Celui de-al Doilea Război Mondial (care erau transmise în toată Anglia și pe front) i-au adus o recunoaștere națională și internațională deosebită.

C.S.Lewis a scris peste 30 de cărți, care au fost traduse în mai mult de 30 de limbi și s-au vândut în milioane de exemplare.

Lewis este considerat de mulți ca fiind cel mai influent apologet creștin al epocii sale. Cartea sa CREȘTINISM, PUR ȘI SIMPLU a fost votată în anul 2000 ca fiind cea mai bună carte a secolului al XX-lea de către Cristianity Today. Lewis a fost supranumit Apostolul scepticilor.

Valoarea cărților apologetice scrise de C.S.Lewis constă în arta sa de a prezenta cauza creștinismului într-un mod onest, fără să ocolească întrebările contondente care confruntă creștinismul și pe orice creștin autentic. Maniera sa de a aborda deschis și argumetat, recursul la propria experiență de viață, erudiția solidă și, mai presus de orice, modul autentic de a prezenta lucrurile fac din Lewis un exemplu demn de a fi studiat de oricine dorește să învețe cum trebuie prezentată Evanghelia.

Iată ce spunea Lewis despre ce înseamnă să fii creștin: „Creştinul are un mare avantaj faţă de ceilalţi oameni, nu pentru că este mai puţin căzut decât ei, nici pentru că este destinat să trăiască într-o lume căzută, ci pentru că ştie că este un om căzut într-o lume căzută.”

Cartea de față se bazează pe emisiunile de radio pe care Lewis le-a realizat în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial. Iată ce spune el despre apariția acestei cărți: „Conținutul acestei cărți a fost inițial difuzat pe calea undelor, și apoi a fost publicat în trei părți separate: Discuții radiodifuzate (1942), Comportare creștină (! 943) și Dincolo de personalitate (1945). În versiunile tipărite am făcut câteva adăugiri față de ceea ce spusesem la microfon, dar în rest am lăsat textul în mare măsură neschimbat.” (p.5)

Într-o lume atât de relativizată și atât de divizată confesional, CREȘTINISM, PUR ȘI SIMPLU poate fi un manual de abordare creștină a celor care au alte convingeri… și, mai ales, un manual de trăire creștină a creștinismului…

Dr. Valeriu Petrescu