Sugestii de lectură – Povestea Filosofiei – viețile și ideile celor mai importanți filosofi occidentali
Vrând-nevrând filosofia este utilă, mai ales atunci când încercăm să înțelegem cum și de ce gândesc oamenii într-un anume fel despre problemele fundamentale ale vieții. Iar când este vorba și de o abordare teologică, atunci, cu atât mai mult, filosofia este necesară înțelegerii…
POVESTEA FILOSOFIEI – VIEȚILE ȘI IDEILE CELOR MAI IMPORTANȚI FILOSOFI OCCIDENTALI, de Will Durant, Editura Herald, 2019…
William James „Will” Durant (1885 – 1981) a fost un scriitor, istoric și filosof american, cu un Doctorat în Filosofie de la University of Columbia. A devenit cunoscut prin publicarea celei mai importante opere, The Story of Civilization, scrisă în colaborare cu soția sa, Ariel Durant. Lucrarea a fost publicată în perioada 1935-1975 și cuprinde 11 volume, cu un total de peste 14.000 de pagini.
POVESTEA FILOSOFIEI – VIEȚILE ȘI IDEILE CELOR MAI IMPORTANȚI FILOSOFI OCCIDENTALI a apărut înainte de a începe lucrul la Istoria civilizației și, inițial, a fost concepută ca o serie educațională de broșuri și a devenit atât de populară încât a fost republicată în 1926 ca o carte cu coperte tari și a devenit un bestseller, oferindu-le celor doi Durant independența financiară pe durata elaborarării monumentalei The Story of Civilization.
Biografia lui Will Durant este o adevărată poveste de aventuri, așa că vă las plăcerea de a o descoperi singuri.
POVESTEA FILOSOFIEI – VIEȚILE ȘI IDEILE CELOR MAI IMPORTANȚI FOLOSOFI OCCIDENTALI, spune autorul : „…nu este o istorie completă a filosofiei. Este o încercare de a umaniza cunoașterea centrând povestea gândirii speculative în jurul unor personalități dominante. Unele figuri mai puțin importante au fost omise pentru a avea la dispoziție mai mult spațiu pentru cele alese. Astfel se explică absența semi-legendarilor presocratici, a stoicilor, epicureicilor, scolasticilor și epistemologilor. Autorul crede că epistemiologia a acaparat filosofia modernă și, în linii mari, a distrus-o; speră că, la un moment dat, studiul procesului cunoașterii să devină ocupația științei și a psihologiei, iar filosofia să redevină înțeleasă ca interpretarea sintetică a întregii experiențe mai degrabă decât o descriere analitică a modului și procesului experienței înseși.(p.13).
Așadar, Will Durant se oprește la Platon, Aristotel, Francis Bacon, Spinoza, Voltaire și Iluminismul francez, Immanuel Kant și Idelismul german, Schopenhauer, Herbert Spencer, Friedrich Nietzsche, Filosofii contemporani europeni: Bergson, Croce și Bertrand Russell, Filosofii contemporani americani: Santayana, James și Dewey.
Într-o Prefață la ediția a doua a cărții, Will Durant face o radiografie a societății care nu și-a pierdut nimic din actualitatea sa: „Conoașterea omului a devenit prea mare pentru mintea sa. Ne-a rămas doar specialistul în științe, care știa tot mai multe despre tot mai puține, și speculatorul filosofic, care știa tot mai puține despre tot mai multe. Specialistul și-a pus ochelari de cal care să alunge întreaga lume dinaitea privirii sale, cu excepția unui punct de care să-și lipească nasul. S-a pierdut perspectiva. „Faptele” au înlocuit înțelegerea, iar cunoașterea s-a spart în milioane de fragmente izolate, fără vreo legătură cu înțelepciunea. Fiecare știință și fiecare ramură a filosofiei au dezvoltat un limbaj tehnic care este inteligibil doar celor devotați lor. Pe măsură ce oamenii au învățat mai multe despre lume, au găsit tot mai greu cuvintele pentru a le explica tovarășilor lor ce au descoperit. Prăpastia dintre viață și cunoaștere a devenit tot mai mare; cei care guvernau nu i-au mai putut înțelege pe cai care știau. În mijlocul unei ere fără precedent a cunoașterii, ignoranța populară a inflorit și și-a ales reprezentanții pentru a conduce marile cetăți ale lumii. În mijlocul științelor încununate și devenite importante ca nicicând altcândva, în fiecare zi apar noi religii, iar vechile superstiții și-au recăpătat terenul pe care-l pierduseră. Omul comun s-a trezit forțat să aleagă între o preoțime științifică, murmurând un pesimism ininteligibil, și o alta, teologică, murmurând speranțe de necrezut.”(p.6).
Într-adevăr, dură dar realistă descriere atât a lumii moderne cât și a celei postmoderne.
Trebuie menționat că modalitatea aleasă de autor pentru toată opera sa, deci și pentru acest volum, este una prietenoasă pentru cititor, scutindu-l de un jargon supraspecializat…
Așadar, lectură deslușitoare de minte…
Dr. Valeriu Petrescu
Powered by WPeMatico