Există câteva personaje emblematice în istoria omenirii, care trec peste secole păstrându-și aceeași influență și relevanță. Unul dintre aceste personaje este Abraam…

PRINȚUL LUI DUMNEZEU – PE URMELE LUI ABRAHAM, de Rene Guitton, Editura Minerva, Colecția Eseuri/Studii critice, 2007…

Rene Guitton este o personalitate specială…Născut in 19 decembrie 1944 la Casablanca, este un scriitor și eseist care a studiat marile curente religioase monoteiste, filosofia, sistemele de gândire și operele acestora pentru a promova un dialog filosofic, cultural și religios între Orient si Occident.

A publicat numeroase opere, eseuri, documente și romane încoronate de numeroase premii și a scris de asemenea opere pentru teatru, cinema și televiziune…Personalitate calificată în cultura Orientului și a faptelor religioase a celor trei mari religii monoteiste, a devenit din 2006, membru al rețelei mondiale de experți a Alianței civilizațiilor a ONU.

A primit câteva premii prestigioase: Premiul Montyon pentru filozofie și literatură(2002) al Academiei Franceze;  Premiul Lyautey(2002) al Academiei de Științe d’Outre mer; Premiul Liberte(2001).

Dintre cărțile sale menționăm: Dacă am tăcea(Si nous taisons); Scrisori către Dumnezeu(Lettres a Dieu( prezentată aici cu ceva timp în urmă); Nu mă mai cred(Je crois moi non plus); Variații indigo(Variation indigo).

Spune Irina Mavrodin, traducătoarea acestei cărți, în Prefață:„Abraham, contemporanul nostru”: Iată cum ar putea fi caracterizată, doar în trei cuvinte, această carte. Mărturiile contemporane, începând cu cea a martorului principal, a autorului cărții, se întrețes cu cele ale străvechilor tradiții, lumea de astăzi, în care trăim noi, se confruntă, se înfruntă uneori, chiar, cu o lume antic orientală, dar uneori are și puncte de coincidență cu ea, uimitoare fuzionări pe zone reduse, pe care Rene Guitton, prin tot ceea ce scrie, dar și prin acțiuni nemijlocite încearcă să le extindă.”(p.XIII).

Autorul își începe cartea abrupt, în stil cinematografic(nu degeaba este realizator tv): „În orașul Ur al caldeenilor”, cum stă scris…, după o noapte agitată petrecută într-un modest hotel din Nasiriyah, ajung, în sfârșit, în inima leagănului biblic, devenit astăzi zona militară din sudul Irakului. Soarele deșertului m-a ars de-a lungul acestui drum, care ajunge la un morman de bucăți de tablă înnegrite. Aceste vestigii ale războiului din Kuveit constituie ultimul post de control înainte de Abram.

Împins de o teribilă nevoie de a reconstitui peregrinarea fizică și simbolică a patriarhului, înaintez între știință și credințe, între trecutul îndepărtat și prezentul amenințător.”(p.3).

Este, deci, o încercare de reconstituire la fața locului a periplului lui Abraam din Ur din Caldeea, către necunoscuta țară făgăduită. O călătorie în timpuri moderne, în zilele noastre, privind mereu peste umăr ca să surprinzi trecutul. Totul scufundat între două lumi, cu obiceiuri și tradiții atât de diferite…

Călătorie plăcută și instructivă…

Dr. Valeriu Petrescu